O nouă ediție Metal Under Moonlight, sub patronajul lui Titus Constantinescu, unul dintre cei mai activi oameni din underground, căruia îi mulțumesc cu această ocazie pentru invitație.
În nou deschisul club Ageless (fostul Tehnic Club, Calea Șerban Vodă nr. 213), o locație care mie mi-a plăcut, dar care mai are nevoie de mici ajustări, am participat la o adevărată "lecție de dacologie", ținută de trei trupe românești din aria pagan metal, An Theos, Ka Gaia An și Syn Ze Sase Tri, binecunoscute de metaliștii români, lucru evidențiat și de primirea călduroasă cu care publicul le-a întâmpinat. Au fost în jur de 150 de oameni, mulți dintre ei prezenți la majoritatea concertelor, dar și chipuri noi, lucru îmbucurător; astfel se demonstrează că trupele românești au susținere, numai că nouă ne place să credem că suntem vitregiți. Poate dacă, noi, ca fani, am face mai multe pentru trupe, adică să mergem la concerte, să cumpărăm albume sau chiar să dăm mai departea veștile, și trupele ar putea să se ocupe mai mult timp de buna lor guvernare. Dar mai bine să vă povestesc puțin despre concert.Prima trupă a serii a fost An Theos din București, o trupă relativ nouă, aflată la al doilea concert, dar cu o parte din membrii cu vechi ștanțe în aria metal. Pe lângă instrumentele convenționale, au de asemena și o vioară, foarte bine mânuită de o fată drăguță, fapt care dă farmec trupei și pieselor. Din punctul meu de vedere s-au descurcat bine, au cântat câteva piese cu priză la public, cu pasiune, cu versuri care vorbesc despre vremuri ancestrale, așa cum bine îi stă unei trupe de folk metal.
A urmat Ka Gaia An, probabil cea mai veche formație de gen din țara noastră, al cărei farmec, îl dă prezența unui flaut, mânuit cu delicatețe și plăcere de o altă fată drăguță. Au făcut show, au încins atmosfera și la insistențele neosenite ale unui fan din public, i-au invitat și pe daci la joc, prin piesa "Joacă dacii", în timpul căreia s-a încins o horă de toată frumusețea. Oamenii au venit să se simtă bine și s-au simțit. O nouă lecție de dacologie, piese țepene despre magie, păduri, luni sângerânde, daci.
Și ultimii, dar nu cei din urmă, capul de afiș și trupa pentru care am venit în mod special, ținând cont că albumul lor de debut, Între două luni, m-a impresionat în mod deosebit, Syn Ze Sase Tri au intrat ultimii. Un lucru care îmi place mult la trupa asta este faptul că se ocupă, pe lângă muzică, și de imagine. E un lucru important, până la urmă, lăsând arta la o parte, muzica este un produs, cu atât mai mult, muzica metal, care trebuie ambalat într-un mod atrăgător. Băieții au intrat pe scenă îmbrăcați în cavaleri, cu sânge pe față, iar solistul avea ca static pentru microfon, o ditamai barda, lucru care dă bine, mai ales că muzica este de calitate. Din păcate, am văzut că o parte dintre oameni au plecat înainte să înceapă ei, iar în a doua parte a concertului, bătea de-a binelea vântul prin Ageless, dar asta nu i-a împiedicat pe oameni să își facă treaba. Au cântat piese de pe albumul de debut și de pe cel pe care urmează să îl lanseze, Sub semnul lupului. Nu m-au dezamăgit live, alternarea vocilor și instrumentalul în forță au creat un wall of sound susținut de o prezența scenică. Din păcate, iarăsi, spre final au avut avut dificultăți tehnice și un lucru care nu mi-a plăcut, dar aici e vina organizatorilor, este faptul că tot concertul s-a ținut cu lumina aprinsă în club, fapt care a răpit din atmosferă.
Per total, un concert reușit, aștept următoarea ediție care se anunță a fi și mai bună.
