Ziua 4 – Sâmbătă, 28 iunie
Sâmbătă am fost prezentă de la începutul zilei și am profitat la maximum. Am explorat zona, am încercat diferite feluri de mâncare, m-am reîntâlnit cu oameni, am făcut poze, am stat pe iarba verde din parc și mi-am luat amintiri de la zona merch.Tarja a început concertele, la Vampire Stage. Ziua a debutat cu temperaturi ușor mai scăzute față de zilele precedente, însă după 1-2 piese artista a renunțat la geaca potrivită pentru the norwegian summer. Zâmbetul artistei este unul contagios, și de fiecare dată când o văd live simt că mă reîncarc cu energie. Tarja e înconjurată de muzicieni pricepuți și se vede că există o chimie bună între ei, fiind bine legați ca trupă.
La cortul Moonlight, erau oameni cu pancarte pe care scria că Moillrock sunt adevărații headlineri ai festivalului. Eu nu știam la ce să mă aștept. În spatele unui banner, trupa și-a făcut prezența pe scenă în uralele publicului. După ce au dat jos bannerul, am văzut cu stupoare numărul acestora: 4 chitariști, un basist, 2 la clape/percuție și unul în spatele tobelor, nici nu știam unde să mă uit mai întâi. Piesele sună extrem de catchy, iar publicul era în delir. Probabil că trupa este bine cunoscută la nivel local, și aceasta are un fanbase însemnat. Mi-au plăcut băieții și i-aș revedea într-un concert propriu.
Jerry Cantrell a adus o notă de nostalgie și delicatețe într-un context heavy/grunge/alternativ. Destul de statici pe scenă, am ascultat piese clasice precum Would?, Cut You In dar și celebra piesă Rooster. După câteva piese am luat-o înapoi spre cortul Moonlight, ocolind toată masa de oameni, de data asta pe lângă Posten. Un lucru inedit pe care aș vrea să îl menționez. Cei de la poștă au fost prezenți și în acest an, și mi s-a părut super tare că îți poți trimite merch-ul cumpărat de la festival direct acasă. Un serviciu util ce vine în ajutorul oamenilor care nu vor să își care merch-ul de dimineață până seara.
Dark Angel a intrat pe scenă, cu riff-uri rapide și precise. Trupa americană de thrash metal vine din Downey, California. Datorită stilului extrem de rapid și dur, cu versuri grele și solo-uri intense, trupei i se mai spune the L.A. Caffeine Machine. Titlul a fost câștigat pe bună dreptate! Mulțimea de crowd-surferi curgea efectiv fără întrerupere, iar chitarele livrau riff după riff fără încetare!
Emperor – teatrali, grandioși. Concertul trupei de black metal din Norvegia, Emperor, a fost o experiență puternică și intensă. Au combinat riff-uri de chitară brute și agresive, ritmuri explozive, cu vocea distinctă a lui Ihsahn, creând un peisaj sonor întunecat și atmosferic. Muzica este complexă și simfonică, încorporând elemente de muzică clasică cu duritatea black metal-ului.
Cei de la Megadeth au venit la Tons of Rock cu chef de cântat! Am putut vedea un Dave Mustaine în formă, sunând mai bine decât la ultimele lor concerte pe care am avut ocazia să le ascult. Cu un stil elegant, la cămașă albă, cu părul blond ce flutura în vânt, Dave Mustaine a cântat la o chitară nouă Gibson de tip Flying V, cu un top superb. Nu au lipsit piese precum Angry Again, Sweating Bullets, Peace Sells concertul fiind încheiat cu acordurile Holy Wars.
Machine Head au fost explozivi. Rob Flynn a oferit un show plin de flăcări și efecte pirotehnice, coloane de CO2 și multă voie bună. Deja nu mai aveai unde să arunci un ac în public, se strânsese foarte multă lume să vadă concertul. Am stat undeva mai în margine și am ascultat primele piese. La un moment dat niște ciocane gonflabile și mingi au început să zboare pe deasupra publicului, amestecându-se printre tunurile de confetti ce au contribuit la un show memorabil.
Avenged Sevenfold au încheiat festivalul cu un show uriaș, precis, extrem de bine gândit. A fost un final glorios pentru patru zile de intensitate, muzică, libertate și bucurie. Artificiile de final au fost dublate de artificii multicolore speciale, în onoarea Pride Day, ce a coincis cu ultima zi a festivalului. După 4 zile de festival deja nu mă mai țineau picioarele și am luat-o încet spre autobuzele dedicate, care ne-au lăsat în altă zonă decât în centru. Ciudat, însă ne-am descurcat cu metroul ca să ajungem la cazare.
Note de încheiere
Am participat la ediția din acest an a festivalului Tons of Rock (25–28 iunie 2025, Oslo) și pot spune fără ezitare: este cel mai frumos și bine organizat festival de muzică rock la care am fost vreodată. De la securitate, siguranță și inclusivitate, până la activități, muzică, opțiuni culinare, transport și amplasament – totul a fost la superlativ. Mulțumim, Tons Of Rock, Lars Tefre Baade, Johanne Grønneberg, Cato Bjørkli, Synne și tuturor celor care au făcut ca festivalul să fie o experiență extraordinară pentru presă și media!Tons of Rock 2025 nu a fost doar o serie de concerte. A fost o experiență profund personală. Am trăit fiecare zi între colegi și scenă, între activități de festival și riff-uri, între planificare și libertate. Ne-am simțit în siguranță, bine organizați, înconjurați de muzică, prietenie și un oraș în sărbătoare.
A fost, din nou, mai mult decât un festival – a fost un manifest pentru libertate, comunitate și bucuria de a fi acolo, împreună. Ne revedem și la anul!
