Primul album solo al artistei finlandeze Tarja Turunen, lansat după despărțirea de Nightwish, trupa alături de care a devenit cunoscută, se numește Henkäys ikuisuudesta (în traducere Breath From HeavenI ) și a apărut în octombrie 2006. Acest album, care conține multe piese în finlandeză, are drept temă principală Crăciunul, multe melodii fiind reinterpretări personale ale unor cunoscute piese dedicate sărbătorii Nașterii Domnului, dar și o versiune proprie a celebrei Walking in the Air. Au mai urmat două albume dedicate Crăciunului, From Spirits and Ghosts (Score for a Dark Christmas), lansat în 2017 și Dark Christmas de anul acesta. Ar fi prea puțin dacă am afirma că soprana finlandeză este pasionată de marea sărbătoare a iernii, iar alumele ei sunt un soundtrack potrivit pentru aceste zile, mai ales dacă ești fan al Tarjei Turunen, dar nu numai, întrucât piesele sunt pur și simplu bune.
Aseară, pe 4 decembrie, cei de la Metalhead și BestMusic Live au orgznizat un concert Tarja Turunen special de Crăciun, la Arenele Romane, sub cort încălzit și cu locuri pe scaun. Nu știu dacă ideea cu locurile pe scaun a fost cea mai bună, poate unii voiau să se mai miște, să danseze, dar îi găsesc cel puțin un aspect pozitiv: fiind așezat, am putut să mă concentrez aproape exclusiv pe ceea ce se petrecea pe scenă și poate să mă transpun mai bine în lumea colindelor occidentale reinterpretate de Tarja Turunen. Concertul face parte din turneul Dark Christmas Tour 2023 și a durat mai bine de o oră și jumătate în care artista, alături de trupa ei, ne-a purtat prin ce e mai reprezentativ în muzica de Crăciun mai ales din lumea anglo-saxonă și americană (aici includem și piesele pop de Crăciun). După cum spuneam și mai sus, piesele sună foarte diferit de varianta lor originală, amprenta personală a tarjei Turunen fiind mai mult decât vizibilă.
Alături de ea au fost un chitarist și doi claviriști veniți din Argentina și care au avut două momente solo bine primite, ca un fel de respirație între mai multe feluri de colinde. Ca o veche prietenă a României, Tarja Turunen ne-a vorbit și puțin în românește: „Bună seara, mă bucur să ne vedem. Vă iubesc!” Aceste mici giumbușlucuri fac bine și apropie artistul de public. Îmbrăcată în alb, într-o rochie de poveste în prima parte a concertului, artista ne-a încântat cu vocea ei, care s-a păstrat excelent și care a sunat cald și puternic. După al doilea moment solo a venit îmbrăcată într-o rochie neagră, probabil cea de pe coperta celui mai nou album, fiindcă tot e Dark Christmas și era de așteptat să apară și în această vestimentație. Între piese a vorbit cu noi și ne-a zis, printre altele că o putem numi „crazy Christmas lady”, întrucât face concerte de Crăciun de atâția ani și-i plac fiindcă simte că o aduc oamenii mai aproape.
Tarja Turunen a și dansat în stilul ei specific, în timp ce cânta „O Tannenbaum”. După ce a cântat Jingle Bells a povestit că atunci când lucra la primul album de Crăciun a zis că nu va cânta niciodată piesa asta, dar iată-ne acum cu două variante, cea clasică și „Jingle Bell Rock”. Aproape de finalul concertului a primit un trandafir roz pe care l-a ținut pe scenă până la final. În ultimii ani am început să apreciez, ca în copilărie, concertele speciale de Crăciun și oricum a o vedea pe Tarja Turunen live e mereu o bucurie. Am avut plăcerea să o ascult live și anul trecut, tot la Arenele Romane, dar în cadrul unui concert să-i zicem, obișnuit. Soprana îndrăgostită de Crăciun a revenit la bis și a încheiat concertul cu „Walking in the Air si „O Holy Night”, piese foarte potrivite pentru final. Ne-am putut delecta și cu un vin fiert și a existat și un stand cu C.D.-uri și obiecte vestimentare pentru fani.
Din setlist au făcut parte piese precum: „O Come, O Come, Emmanuel” ([traditional] cover), „O Tannenbaum” (Ernst Anschütz cover), „Wonderful Christmastime” (Paul McCartney cover), „Jingle Bells” (James Lord Pierpont cover), „Jingle Bells Rock” (Joseph Carleton Beal, James Ross Boothe cover), „The First Noel” ([traditional] cover), „Dark Christmas”, „Walking in the Air” (Howard Blake cover), „Silent Night” (Joseph Mohr & Franz Gruber cover), „Frosty the Snowman” (Walter E. "Jack" Rollins, Steve Nelson cover), „All I Want for Christmas is You” (Carey Afanasieff, Walter Afanasieff cover) sau „Last Christmas” (Wham! cover).