În 2019 trupa de hardcore Implant Pentru Refuz lansa cel de-al optulea album din carieră, SubRadar, destul de diferit de cele scoase anterior, cu un sunet mai relaxat, fără distorsiunile de pe albumele de început, cu versuri mai personale și cu mai mulți invitați (precum Dora Gaitanovici, Adrian Despot sau Dan Byron, printre alții). Totuși, albumul a prins și a adus noi fani trupei, după cum se poate vedea și în numărul de ascultări de pe rețelele de streaming, dar și în publicul prezent la concerte. IPR este o trupă mereu surprinzătoare, cu personalitate și a cărei muzică a evoluat dar nu și-a pierdut niciodată spiritul justițiar și de revoltă care a consacrat-o, chiar dacă s-a îndreptat și spre alte zone, mai melodice, mai de suflet, iar acesta este un lucru demn de apreciat. Aseară, pe 19 aprilie, în clubul Quantic, trupa a lansat acest album pe vinil, ca un cadou pentru fani și a fost astfel un pretext cât se poate de potrivit pentru un concert. De asemenea, trupa a venit și cu modele noi de tricouri și șepci. S-au găsit de cumpărat și albume mai vechi, pentru cei care doreau să-și întregească sau să-și înceapă colecția. A fost ceva lume, dar nu cât mă așteptam, iar atmosfera a fost mult mai liniștită decât este de obicei la concertele trupei. S-au făcut câteva moshing-uri, dar mosh pit-urile au fost mici și cu oameni care nu prea știau să facă pogo și care mai mult loveau aiurea în loc să facă ceva frumos, ca să ne simțim cu toții bine, nu doar ei. Am observat tendința asta periculoasă în utima vreme, la unele concerte și atrag atenția că nu așa se face, ci cu oarecare respect pentru cei din pit, astfel încât lumea să se simtă bine, nu să plece lovit sau să nu se mai bage a doua oară în „dans”.
Crimena, trupa craioveană de violent groove metal a deschis acest concert și a dovedit încă o dată că este una dintre aparițiile cele mai surprinzătoare ale ultimilor ani, cu un sunet care amintește de anii de glorie Pantera sau de alte trupe care făceau legea în America anilor `90, dar fără să uite să pună și ceva al lor care să ajute la conturarea unui sunet pe care îl poți recunoaște. De fiecare dată când văd trupa live, și s-a întâmplat de câteva ori în ultima vreme, am această senzație că în condiții poate mai bune sau într-un alt timp și loc băieții ăștia ar fi fost sus, dar nu este încă timpul pierdut pentru a deveni și mai mari decât sunt acum. Ca de fiecare dată au rupt pe scenă și îmi dau seama că au nevoie de mai mult public și de dansuri în fața scenei. Craiovenii au cântat atât piesele vechi, cunoscute, dar și piesele de pe noul e.p. "The Rage Factor”, pe care-l așteptăm să apară.
Concertul de aseară al timișorenilor de la Implant Pentru Refuz s-a concentrat mai ales pe piesele mai noi, mai liniștite, de pe albumul cel nou, și este întrucâtva de înțeles, poate de aceea obișnuiții concertelor hardcore nu au fost prezenți în număr mare și nici atmosfera nu a fost aceea pe care o așteptam într-o oarecare măsură. Totuși, eu apreciez foarte mult ceea ce face trupa în ultimii ani și mi-a plăcut încă de la început acest album, așadar eram pregătit și pentru un concert mai așezat, fără prea multe piese din cele vechi, care pun oamenii în mișcare. Au fost și dintre acestea câteva, cât să ne mai scoată din melancolie și visare și să ne pună puțin osul la treabă, dar au fost și momente foarte frumoase, liniștite și mai pentru suflet.Cele două invitate ale serii, Laura Brat și Dora Gaitanovici, pe care trupa le-a mai adus pe scenă de multe ori, au venit cu un plus de diversitate care să dea o altă dimensiune acestui concert și am avut ocazia să ascultăm așa cum trebuie piese precum „Simplu și greu”, „Ocean” sau „Apus”.
Mereu este o mare plăcere și bucurie să le văd pe cele două cântărețe pe scenă, ambele având voci bune, diferite între ele și ambele aduc cu ele o energie plăcută. Piesele cu ele au sunat foarte bine, la fel și celelalte. Este adevărat că la început am intrat mai greu în atmosferă, după ce Crimena a distrus scena, dar mai apoi, înspre final, după ce trupa a cântat „Messages to Gods” sau „Sidef”, iar după bis-ul cu „I.P.R. Gherila” chiar îmi mai doream să mai cânte câte ceva, să mai încingă spiritele, să se lase cu hardcoreală ca pe vremuri, dar știam că nu se va întâmpla. După concert, Octavian Horváth a dat autografe pe viniluri și pe C.D.-uri. A fost un show destul de bun, dar nu special așa cum au mai avut în trecut, însă este în regulă, mereu este o plăcere să văd această trupă live.
