La Arenele Romane a avut loc o nouă ediție a unui concert devenit deja tradiție, care se desfășoară cu regularitate de câțiva ani buni, cu trupe de peste Prut, un eveniment aflat sub egida Centrului pentru Integrare și Dezvoltare PRUT, #dinBasarabia. La 99 de ani de la Marea Unire, pe lângă multe alte lucruri, și muzica ne aduce mai aproape unii de ceilalți. La Arenele Romane, sâmbătă, 25 martie, au urcat pe scenă patru trupe basarabene, cunoscute și iubite de ascultătorii de rock din România, Alternosfera, Zdob și Zdub, Cuibul și Rupt. Pe lângă acestea, în deschidere, am avut surpriza să-i ascultăm pe băieții talentați din grupul Vali Boghean Band.
La Arene s-a strâns un număr impresionant de oameni, mai mulți decât am văzut în ultima vreme la un concert rock. Cortul încălzit a fost aproape neîncăpător, dar nu a avut loc nici un incident și toată lumea s-a distrat. O mică problemă a fost, cred eu, cu toaletele ecologice pentru bărbați, mult prea puține pentru un număr prea mare de oameni și pentru numărul și mai mare de beri băute pe cap de rocker, dar măcar puteai să mai socializezi în timp ce așteptai la coadă. Una peste alta, a fost în regulă și din acest punct de vedere.
Am ajuns pe la mijlocul concertului celor de la Vali Boghean Band, despre care auzisem, dar pe care nu i-am ascultat niciodată și nici nu știam că or să cânte. Dar băieții mi-au plăcut din prima clipă, cu melanjul lor de muzică tradițională și rock și au creat o atmosferă foarte plăcută, care s-a menținut tot restul serii.
Au urmat cei din trupa Rupt, o trupă tânără de alternative rock, care au un stil foarte eclectic, o combinație de rock, funk, ceva jazz și elemente folclorice, încă nu foarte bine mixate, la care se adaugă un mesaj social și care sunt foarte energici pe scenă și comunică bine cu publicul, lucru extrem de important, fiindcă dacă nu creezi o legătură cu cei din fața scenei, lucrurile nu se leagă. Însă pentru Rupt lucrurile s-au legat excelent, au avut parte de un super public și au oferit la rândul lor tot ce aveau mai bun. Nu îi știam, dar mi-au atras atenția și o să-i urmăresc de acum înainte, fiindcă mi-a plăcut ce am auzit. Au cântat piese precum: Don`t understand, Nu vreau, Get closer sau Smile to me, baby.
Cuibul este o formație de jazz/rock.latin/chillout la care se adaugă, cu mult succes, influențe folk și de muzică tradițională moldovenească. Vocea caldă, dar puternică, a solistei Lidia Scarlat întregește soundul trupei, creând un melanj perfect, ușor melancolic, nostalgic, cu parfum din alte vremuri. Dacă aș fi regizor și aș face un film plasat în Belle Epoque sau în interbelic, i-aș angaja să compună cântecele pentru coloana sonoră. Muzica lor reușește să atingă corzile sensibile ale sufletului și versurile te transpun într-o stare de visare plăcută. Au cântat, printre altele, piese precum Doina Rock ‘N’ Roll, Orașul, Get Up, I’m Waiting sau Vise Elementare.
Au urmat cei de la Alternosfera, o formație pe care o ascult cu mare plăcere de ani buni și pe care am văzut-o live pentru a patra oară. Din starea de visare pe care au creat-o cei de la Cuibul, am trecut într-o stare energică, fiindcă muzica lor îndeamnă la mișcare, la sărit, la headbang. Au început în forță și așa au continuat timp de o oră sau mai bine, fiindcă timpul oricum curge altfel atunci când ești la concert. Au cântat piese de pe majoritatea albumelor și publicul a cântat cu ei de multe ori, într-un singur glas, iar aceste momente sunt, dacă mai e nevoie de așa ceva, dovada că formația de pe scenă știe să creeze o legătură cu publicul. Alternosfera sunt o trupă care a muncit mult și succesul lor este binemeritat. Au cântat piese precum: Wamintirile, Ploile nu vin, Flori de mai, Orașul 511, Cheamă-mă sau Închisoarea albă.
Mereu am fost de părere că Zdob și Zdub sunt o formație care trebuie văzută live pentru a o înțelege cu adevărat. Băieții nu doar cântă, ei oferă o experiență, scot din tine petrecărețul, te îndeamnă la dans, te fac să uiți de probleme, de necazuri, când îi asculți înconjurat de sute de oameni îți vine să dai cu basca de pământ și să joci. Concertele lor se remarcă mai ales prin pofta de viață și starea de voie bună pe care o transmit de pe scenă. Cheia succesului este combinația de rock și muzică tradițională, ușor parodiată, la care se adaugă versurile ieșite din comun, care ți se întipăresc ușor în minte. La două zile de la concert încă mă surprind fredonând: „Boonika bate doba/ Boonika bate tare Boonika/ bate doba cu machuca 'n casa mare.” Nu ai cum să îi iei în serios foarte tare, te lași purtat de ritmul muzicii, picioarele ți se mișcă singure, exact ca în micul roman al lui Liviu Rebreanu, Ciuleandra, cu acel personaj, Puiu Faranga, care nu se poate opune muzicii care i s-a întipărit în cap și joacă singur în celulă. Așa se întâmplă și la concertele Zdob și Zdub, intri într-o stare de voie bună și nu poți decât să te lași în ritmul sunetului. Au cântat piese precum: Moldovenii S-au Născut, Å¢iganii Și OZN, Videli Noch, Cuculețul, Fluier, DJ Vasile, Boonika Bate Toba Bună Dimineața sau Everybody In The Casa Mare.
A fost o seară reușită, cu muzică diversă, fiecare formație a fost diferită, fiecare a creat o atmosferă proprie și nu cred că a plecat vreo persoană nemulțumită. Doar obosită de la atâta dansat.