Celelalte Cuvinte este o trupă care a însemnat și încă mai înseamnă mult pentru rockul românesc. Este o formație care și-a definit de-a lungul anilor un sound propriu, care a evoluat dinspre un metal mai progresiv, cu accente doom, așa cum era pe primele albume, spre un rock ceva mai hard, dar mai clasic, pe ultimele albume. Sunetul chitarelor este unul foarte bine construit, pe mai multe niveluri, iar chitara bas chiar iese în evidență pe toate albumele trupei. În plus, vocea lui Călin Pop s-a făcut și ea remarcată și a rămas la fel de bună de-a lungul anilor. În formula actuală, Celelalte Cuvinte înseamnă: Călin Pop – voce și chitară, Marcel Breazu – chitară bas și voce, Leontin Iovan – baterie, Marius Pop, chitară și voce și Ovidiu Roșu – sunet. În afară de Marius Pop, care a intrat în formație în 2020, toți ceilalți sunt în trupă încă de la început, din 1981. Anul trecut, trupa a lansat un nou album, Lumea asta, dar concertul de aseară a avut drept motiv sărbătorirea a 30 de ani de la lansarea unuia dintre cele mai iconice albume nu doar ale trupei Celelalte Cuvinte, ci ale scenei rock românești: Armaghedon. Este unul dintre cele mai apropiate de heavy metal albume ale trupei și, cu siguranță, unul dintre cele mai bine compuse din discografia trupei originare din Oradea. Anii nu au depus praf pe acest album, din contră, l-au rafinat, ca pe vinul vechi, pe care îl consumi cu o nedisimulată plăcere. Concertul de aseară s-a ținut în clubul Quantic din București și a strâns un număr mare de fani, de toate vârstele, care au avut ocazia să cumpere și cd-uri, viniluri și tricouri cu trupa.
Ușile clubului s-au deschis la ora 19.00, iat trupa a urcat pe scenă la 20.15, cu un sfert de oră întârziere, poate pentru că încă nu sosiseră toți fanii. Nu a fost o mare problemă, mai ales că nu a mai fost o altă trupă în deschidere, așa că până pe la ora 22.30 trupa a cântat, dar cu o pauză între seturi. În prima parte a serii am avut parte de piesele de pe albumul Armaghedon, care sunt unele mai grele, mai heavy și, spre marea mea surpriză și bucurie, live a sunat chiar mai bine, chiar mai puternic și mai complex decât mă așteptam și decât știam de pe album. E adevărat, nici eu nu-l mai ascultasem de multă vreme, așadar surpriza a fost la pătrat. Fanii au primit foarte bine piesele de pe acest album, care cred că a adus destul de mulți ascultători trupei. Se simt anii `90, se simte sunetul acela specific, dar eu sincer îl prefer noului sunet al trupei, care este ceva mai calm, mai așezat, mult îndulcit.
Așadar, după cum afirmam, albumul Armaghedon a însemnat un moment important în cariera trupei și a fost o bucurie pentru noi să auzi live piesele de pe el, cântate cu aceeași pasiune, cu aceeași pasiune, cu același sentiment că se află pentru prima dată pe scenă. Aseară, trupa chiar părea în mare formă și mai ales bucuroasă să se afle în fața publicului. Piesele au sunat excelent, heavy, dur, dar și cu aceea melodicitate pe care trupa știe să o introducă în piesele sale, încă de la început. Frumusețea concertelor live este că uneori piesele trupelor sună chiar mai bine pe scenă decât pe album. Este și cazul concertului de aseară, mi s-a părut că piesele chiar sună fresh, în haine de sunet noi. M-am bucurat, alături de toți ceilalți prezenți, să aud cântate de pe scenă aceste piese care parcă nu au îmbătrânit deloc în acești 30 de ani.
În a doua parte a serii, trupa Celelalte Cuvinte ne-a cântat și alte piese, de pe celelalte albume, fără să uite nici de hiturile care au adus trpa aproape în mainstream. Este un caz interesant, cu toate că a avut mereu mulți fani, trupa nu a ajuns niciodată la popularitatea altor trupe de gen, poate unele nu la fel de bune ca ea. Dar nu cred că asta și-au dorit orădenii, ci să compună piese bune, care să ajungă la public. Între piese, am avut parte și de un super solo de baterie cu neobositul Leontin Iovan, care a bătut în tobe de le-au sărit capacele. Imediat după solo-ul lui, pe scenă a urcat și tânărul Eros Mandici, care uneori îl înlocuiește pe Marius Pop, și a oferit și el un solo de chitară. Cele două momente au fost bine primite de către public și mi-am adus aminte de faptul că trupele mai vechi aveau mereu astfel de momente în concertele lor, obicei care s-a cam pierdut, din păcate. Una peste alta a fost un concert mult mai heavy decât mă așteptam, cu o trupă care nu încetează niciodată să uimească. Din setlist au făcut parte piese precum: Lupii, Lumea de apoi, Armaghedon, Cel din răsărit, Balanța, Neam blestemat, Așa e viața mea, Nu-i vina mea, Dacă vrei, Iarbă prin păr.
