Cronici / Galerii foto / Interviuri

CRONICĂ: BRUCE DICKINSON - WHAT DOES THIS BUTTON DO? LA SALA RADIO, 8 FEBRUARIE 2020

Autor: Ion-Valentin Ceausescu, 9 Februarie 2020

Despre Iron Maiden se poate spune fără doar și poate că este una dintre cele mai influente, mari, cunoscute, iubite și (1)cronica-bruce-dickinson-what-does-this-button-do-la-sala-radio-8-februarie-2020_bcf53b.jpgapreciate trupe de metal din toate timpurile, dar ce putem spune despre oamenii care sunt în spatele numelui? Cu toții au făcut mai mult decât muzică, dar cel puțin despre unul dintre cei trei (și cel mai cunoscut) vocalist al trupei, Bruce Dickinson, putem să afirmăm că este un om cu multiple interese: muzician, scrimer, pilot de avion (cu 15 ani de zbor angajat al unor companii și fondatorul propriei companii), realizator de emisiuni radio și t.v., autor a două romane și al unei biografii, mai nou și realizator de one man show-uri. În această ultimă postură l-am putut vedea aseară, pe 8 februarie, la Sala Radio.

Evenimentul face parte dintr-un turneu de zeci de astfel de spectacole, care au ca motiv promovarea cărții sale de memorii, What does this button do? An autobiography, tradusă și în română cu titlul La ce-i bun butonul acesta? O autobiografie, la editura Casa, în anul 2018. Evenimentul, numit după titlul cărții, What Does This Button Do?: An Evening With Bruce Dickinson, organizat de Kompas Events, a fost cu siguranță unul dintre cele mai interesante și inedite evenimente pe care le-am văzut.

Știam că Bruce Dickinson știe să cânte, l-am văzut alături de Iron Maiden live, i-am ascultat albumele, atât cele alături de trupă, cât și cele solo; i-am citit bucăți din carte și m-am convins că știe cum să așeze cuvintele într-o frază, dar chiar mă întrebam despre ce poate vorbi 2-3 ore fără să plictisească. Răspunsul la întrebare l-am aflat aseară. Omul pur și simplu este un vorbitor carismatic, ar fi făcut o super carieră doar din stand-up comedy sau din discursuri motivaționale dacă asta și-ar fi propus. Ca un adevărat leu, îi place să fie în centrul atenției și știe și cum să atragă atenția asupra lui.

Încă de la început a știut să își facă intrarea, prin ceea ce se numește captarea atenției, și a vorbit neîntrerupt decât rareori de mici probleme tehnice ale microfonului pe care le-a rezolvat cu mult umor, de la 20.10 până în jur de 21.50, apoi după o pauză de 20 de minute s-a întors pentru a răspunde întrebărilor din public, pe care cei prezenți le-au putut scrie pe niște cartoane speciale la intrarea în sală. Timp de peste o oră a răspuns întrebărilor, foarte spontan și natural, uneori cu umor, dar și foarte serios, și a terminat spectacolul cu un a cappella al piesei sale, Chemical Wedding.

Nu doar că nu m-am plictisit o clipă, dar simt că aș mai fi putut rezista ore întregi să-i ascult poveștile despre anii copilăriei, când a fost crescut de bunic, după ce părinții săi l-au făcut de foarte tineri și apoi au plecat în lume cu circul, spre a se întoarce când el avea 5 ani, ca mai spoi să intre la școală, de unde a fost exmatriculat la un moment dat fiindcă a urinat în mâncarea directorului și a fost prins, sau despre cum a început aventura sa muzicală, urmată de cea de pilot, de scrimer și acum, de showman. Nu a uitat nici poveștile mai puțin plăcute, cum ar fi lupta cu un cancer pe care l-a avut și pe care l-a învins. Mi-ar fi plăcut să vorbească mai mult despre cum este lumea muzicii văzută din interior și mai puțin despre pantalonii săi, dar una peste alta a fost și acesta un subiect de interes.

Dickinson are umor și, cel mai important, are multă autoironie. Cei care iau în țintă doar pe alții și pe ei se scot mereu albi ca neaua sfârșesc prin a cădea în derizoriu, dar cei care se includ în povești și devin ținta propriilor glume reușesc să transmită o anumită încredere publicului. Știu, sunt tehnici pe care le poți învăța și, dacă ești obișnuit cu scenele și ai ceva carismă te descurci, dar ai nevoie și de un material bun. Solistul Iron Maiden are și povești, știe să le și spună, iar capacitatea aceasta de a te produce în fața unui public până la urmă restrâns este o artă. De la stadioane la câteva sute sau mii de spectatori în săli mici e o mare diferență și doar când te descurci cu ambele poți spune că ai talent de adaptare la toate condițiile.

Bruce Dickinson a fost numit polimat, adică om care are cunoștințe în mai multe domenii, și cu siguranță așa este. Sincer, de exemplu, eu credeam inițial că pilotează doar din pasiune și conduce charterul trupei prin turnee, dar el chiar a fost angajat să facă acest job și atunci când mergea în turnee cu Iron Maiden își lua concediu neplătit. Acest lucru spune ceva despre el ca om: nu s-a mulțumit să fie doar artist, ci a vrut să aibă un job propriu-zis, lucru care mi-a plăcut mult la el. Fără a-l considera un idol, pot spune că Bruce Dickinson mi-a lăsat o foarte bună impresie în calitatea sa de povestitor și l-as revedea oricând, și acum, de fiecare dată când îl voi asculta pe albume sau, sper, din nou live, voi avea în minte și imaginea lui de om care urcă pe scenă și ține publicul lipit de scaun 3 ore cu poveștile sale.

Vezi galeria foto a evenimentului la

  • Galerie foto Bruce Dickinson - What Does This Button Do? la Sala Radio, 8 februarie 2020


Te-ar mai putea interesa

Calendar evenimente

Evenimente și noutăți de azi

Newsletter

Completează adresa ta de email pentru a putea primi ultimele noutăţi şi oferte prezente pe site.