Alestorm, una dintre trupele cele mai populare, a revenit cu turneul Thunderfisting Europe 2025, promovând noul album The Thunderfist Chronicles. Evenimentul a fost unul sold out și toate trupele au venit cu merchandise, la prețuri decente pentru zilele acestea, mai ales la CD-uri, viniluri, dar și la tricouri, care au putut fi achiziționate cu maximum 160 de lei. Oamenii chiar au cumpărat, au fost mereu cozi la standul din spatele clubului. Mi-a plăcut și că multă lume a venit îmbrăcată în pirat sau măcar cu celebra pălărie pe cap. Pentru fani, nimic nu e prea excesiv.
Roses of Thieves a fost deschiderea neașteptată, plină de vitalitate. Este o trupă din Ungaria, vecinii noștri, inspirată de folclor, cu accente folk/punk/EDM-metal, destul de apropiată de cei de la Alestorm, nu neapărat ca temă, ci ca elemente muzicale. Trupa, foarte nouă, formată în 2023, este una care mi-a atras atenția încă de la început și mi-a plăcut ritmul vesel, săltăreț, dominat deseori de acordeon. Solista, cu o prezență calmă dar hotărâtă, într-o roche lungă, cu o voce bună, puternică a fost în formă tot concertul. Piesele au fost de pe cele două albume Gateway to Utopia din 2024 și Demons Ascend din 2025.
Meritul lor foarte mare a fost că, deși sala era încă destul de goală, cei prezenți păreau atenți și interesați, s-a dat din cap, s-a dansat, a fost un început bun pentru o seară lungă. La finalul concertului, am simțit că atmosfera se încălzise cât de cât și eu chiar m-am distrat. Trupa a cântat și o celebră piesă pop, reinterpretată pe ritmuri metal. Am apreciat și artwork-ul celor două albume și faptul că trupa a stat la stand după concert. Oamenii au făcut poze, au semnat autografe și au stat până la final și au urmărit și celelalte două trupe.
Lutharo a schimbat destul de mult atmosfera și muzica. Trupa canadiană, formată în 2014 de Victor Bucur, român sau din România, este mult mai agresivă, dar și melodică, tot cu o tipă la voce care face și growl, dar cântă și clean. De la folk metal am trecut la melodic death metal, cu o trupă matură, cu mukte schimbări de componență, cu două albume la activ, Hiraeth din 2021 și Chasing Euphoria din 2024. Pe scenă, chitarele au scos sunete grele, cu riffuri melodice dar agresive, vocea alternând între growl și clean, exact combinația care poate să-ți dea fiori dacă e bine construită și livrată. Publicul a reacționat ok în mare parte, deja se umpluse aproape complet clubul. Oamenii au început să dea din cap, s-a deschis un moshpit, clubul s-a încins de la muzică și de la corpurile asudate ale oamenilor.
Era destul de cald, în ciuda frigului de-afară, așa că m-am retras mai în spate, lângă standul de merch, unde am observat și un boxset foarte smecher al chitaristului Alestorm, Máté Bodor, pe care l-am luat. De asemenea, mi-au atras arenția și cel două modele de tricouri ale trupei canadiene și am observat că oamenii au început să cumpere, încet, timid, dar sigur. Din când în când, Bucur a vorbit cu publicul și ne-a ținut atenți. Mi s-a părut faină trupa, aflată pentru prima dată în România, dar nu prea s-a potrivit cu atmosfera serii. Totuși, Lutharo a reușit să creeze o punte între prima trupă și headliner: candienii au adus ritm, energie, au trezit publicul la viață și l-au încălzit pentru ce a urmat.
Alestorm a urmat și am avut parte de pirați, umor, drinking songs și multă voie bună. A fost momentul pentru care cei mai mulți au umplut Quanticul. Alestorm, care de altfel are o istorie de peste două decenii, cu un prim album lansat în 2008 Captain Morgans Revenge, a lansat anul acesta albumul cu numărul 8 pe care-l promovează în mod activ. Trupa a tot venit în România în ultimii ani, de fiecare dată a avut un imens succes și sunt sigur că dacă ar veni și mâine, tot ar strânge o mulțime de oameni.
După un pahar de vin, stăteam și mă uitam la scenă, pe care a încăput o singură rață uriasă, dintre cele cu care ne-a obișnuit trupa (oare câte or avea în total?) și îmi imaginam cum Christopher Bowes, vocalistul, ar conduce o navă, dar o navă care se călăuzește prin valuri de metal, nu pe mare. Și toți pe nava aia am fi beți criță, așa cum ar sta bine unor fani ai trupei.
Setlist-ul a îmbinat piese clasice, cele cu pentru care publicul venise pentru a se distra, și melodii noi de pe The Thunderfist Chronicles, pe care nu cred că le știa bine toată lumea, de exemplu eu nu am ascultat cap-coadă încă tot albumul. Nu pare că s-a schimbat neapărat ceva, oamenii au o formulă de succes și o folosesc. Una peste alta, a fost o seară plină de energie, care ne oferit muzică, adrenalină comuniune, o evadare din cotidian.
Setlist Alestorm:
- Keelhauled
- Killed to Death by Piracy
- The Sunk'n Norwegian
- Uzbekistan
- Mexico
- Frozen Piss 2
- Under Blackened Banners
- Banana
- Zombies Ate My Pirate Ship
- Bar ünd Imbiss
- Hangover (cover Taio Cruz)
- Magnetic North
- Nancy the Tavern Wench
- Alestorm
- The Storm
- P.A.R.T.Y.
- Shit Boat (No Fans)
- Drink
- Wooden Leg!
- Fucked With an Anchor
- Rumpelkombo