Prima trupă a serii a fost GGGOLDDD. Recunosc că nu am mai ascultat-o până la concert, mai ales fiindcă îmi place să fiu impresionată "la cald", cum s-ar zice...
Noul album GGGOLDDD „This Shame Should Not Be Mine ” este construit în jurul unei traume personale. Acesta abordează teroarea abuzului trăit de Eva pe vremea când avea 19 ani, lucru cu care ea s-a împăcat pe deplin doar în timpul blocajelor cauzate de pandemia de Covid. Inițial, albumul a început ca un single creat special pentru festivalul online Roadburn din 2020, însă a evoluat într-un album complet, cu un stil unic, ce îmbină muzica grea și agresivă cu voci aproape bântuitoare, cu pasaje blânde și personale. Albumul evidențiază durerea, agonia, dar și triumful depășirii unei traume profunde.
Folosirea sunetelor electronice și registrul vocal dinamic face ca toată experiența live să fie una deosebită, cu un vibe întâlnit destul de rar, în sensul cel mai bun. Trupei nu îi este frică să experimenteze; în unele pasaje aproape toți membrii cântau la chitară! Am văzut multă lume impresionată de povestea artistei și de forța acesteia de a depăși momentele grele trăite în trecut. Momentele de liniște dintre melodii au demonstrat asta, un lucru mai rar la concerte.
Sper doar să îi mai revăd pe scena din Quantic!
După un scurt moment tehnic, au urmat pe scenă japonezii din trupa MONO. Cunoscuți pentru peisajele lor sonore puternice și cinematografice, MONO creează o călătorie sonoră care captivează și impresionează.
Din momentul în care MONO urcă pe scenă, atmosfera este încărcată cu anticipare. Combinația de elemente post-rock, shoegaze și orchestrale creează "semnatura" trupei Mono. De la primele acorduri am fost transportați într-un alt tărâm, cu emoții puternice, unde muzica devine un canal pentru o introspecție profundă.
Pentru cine nu a mai fost la un show MONO, concertele lor se caracterizează prin gama lor dinamică, tranziția perfectă între momentele de liniște și momentele intense și puternice. Părțile de chitară ale trupei aduc straturi peste straturi de sunet, din ce în ce mai complexe, însă perfect controlate, ce creează o stare aproape de transă. Nu au lipsit efectele de lumină fascinante, care s-au sincronizat perfect cu muzica lor, oferind un suport perfect stilului abordat.
În ciuda naturii instrumentale a muzicii lor, MONO are o abilitate remarcabilă de a comunica și de a transmite emoții, permițând ascultătorilor să creeze o legătură profundă cu muzica lor.
Un concert MONO este o experiență cu adevărat captivantă și transformatoare. Prin peisajele lor sonore captivante, trupa invită publicul să pornească într-o călătorie emoționantă, în care introspecția, frumusețea și intensitatea se împletesc într-un act artistic complet. Fie că ești un fan post-rock sau pur și simplu apreciezi puterea muzicii de a evoca emoții profunde, un concert MONO este o experiență aparte.