Supergrupul Kings of Thrash mai are în componență pe Chaz Leon la voce și pe Fred Aching la tobe. Chitaristul Chris Poland nu a fost pe scena din clubul Quantic, chiar dacă este invitat special al acestui turneu. A fost destul de multă lume, dar nu cât m-aș fi așteptat, însă ținând cont de faptul că a doua seară trupa a cântat și în Cluj-Napoca, a fost un număr decent. În deschidere a fost o altă nouă trupă a lui Ellefson, Dieth și trupa lui Andry Lagiou, concurentă la Vocea Greciei și frontwoman a trupei The Harps, numită simplu Andry. Trupele au venit cu merchandise, iar una dintre chitarele bas ale lui Ellefson a fost la vânzare pentru vreo 4000 de lei și cineva a cumpărat-o. Concertul a fost organizat deRockstadt Extreme Fest.
Dieth a fost prima trupă a serii, din păcate au fost prezenți destul de puțini thrasheri la ora aceea, chiar dacă a început cu vreo 20 de minute mai tărziu. Trupa, formată din Michał Łysejko la baterie, David Ellefson la bas și Guilherme Miranda la voce și chitară a sunat bine, compozițiile sunt bine făcute, dar s-a auzit mult prea tare uneori. Poate că dacă ar fi dat sunetul puțin mai jos ar fi fost și mai bine, întrucât melodiile chiar au tot ce le trebuie, se vede că sunt compuse și cântate de oameni cu multă experiență în spate, fiecare dintre cei trei a fost prin multe trupe mari înainte. Dieth (se pronunță exact ca dietă pe englezește) a cântat pentru prima dată în București, multe piese de pe albumul de debut, To Hell and Back, apărut în 2023, dar și cel mai nou single, Animal Me.
A urmat Andry, cu un power metal destul de basic, cel puțin la început, dar cu o prezență scenică cel puțin interesantă. Nu știam trupa, așa că nu am avut nicio așteptare. Totuși, pe măsură ce înainta în cântare, piesele au încept să sune mult mai bine, iar ultimele piese au fost mult superioare celor de la început. Una dintre baladele cântate de Andry mi-a adus aminte de unele piese clasice ale acestui gen, iar Andry are o voce puternică, nu doar prezență scenică. Sunetul a fost ceva mai echilibrat la a doua trupă și am putut să stau mai în față, pentru muzică, bineînțeles. Publicul din jurul meu a reacționat pozitiv, am văzut mulți tineri de aproximativ 16-22 de ani, pe lângă figurile deja cunoscute, care vin la multe concerte în Quantic. Una peste alta a fost un show bun.
Kings of Thrash a intrat în forță și așa a ținut-o până la capăt. Am avut parte și de primul mosh pit al serii, nu chiar atât de mare pe cât mă așteptam, dar cât se poate de autentic. Piesele Megadeth au sunat chiar foarte bine, vocea lui Chaz Leon se potrivește, chiar dacă este îndepărtată de a lui Dave Mustaine. Fiind o trupă tribut Megadeth te-ai fi așteptat să sune chiar ca formația în cauză, dar nu, are și ceva în plus, întrucât nu este doar o trupă tribut. Între piese a existat o comunicare bună cu fanii, fapt care s-a întâmplat și la celelalte trupe. Oamenii nu doar cântă, știu și să interacționeze publicul, să-l țină activ.
Între piese au fost mai multe solo-uri de tobe de la omul venit direct din Peru, așa cum s-a exprimat David Ellefson, care a și glumit că l-am mai văzut de mult pe scenă, de mai bine de o oră. Trupa nu a cântat doar pisele Megadeth, ci și alte coveruri, cel mai mult mi-a plăcut These Boots Are Made for Walkin' piesa lui Lee Hazlewood. Dintre piesele Megadeth cel mai mult am așteptat să aud Wake Up Dead și In My Darkest Hour, pe care speram să le cânte și chiar le-au cântat băieții foarte bine. Seara a fost reușită!
Setlist Kings of Thrash :
- Into the Lungs of Hell (Megadeth cover)
- Mary Jane (Megadeth cover)
- The Conjuring (Megadeth cover)
- Train of Consequences (Megadeth cover)
- Victory (Megadeth cover)
- Wake Up Dead (Megadeth cover)
- 502 (Megadeth cover)
- In My Darkest Hour (Megadeth cover)
- Good Mourning/Black Friday (Megadeth cover)
- Skull Beneath the Skin (Megadeth cover)
- These Boots Are Made for Walkin' (Lee Hazlewood cover)
- Cold Sweat (Thin Lizzy cover)
- Rattlehead (Megadeth cover)
- Peace Sells (Megadeth cover)