Joi, 9 iunie 2011, o zi importanta pentru iubitorii de rock din Romania si nu numai. Avem intalnire cu Scorpions la Zone Arena din Bucuresti si nu este orice intalnire ci una in care ne luam adio de la ei. Ma incearca nenumarate emotii, pentru mine Scorpions fiind prima trupa mare pe care am vazut-o in concert (2004, Sala Polivalenta, Bucuresti). Atunci era turneul de promovare al albumului "Unbreakable", acum a fost vorba de Sting and Blackout World Tour, o retrospectiva a 40 de ani de cariera.
Am ajuns la Zone Arena in jurul orei 18:00, la fix sa prind prima trupa a serii. Ma asteptam sa fie Trooper, conform programului oficial, dar startul a fost dat de cei de la Avenue. Parerea mea este ca cine a facut aceasta schimbare a fost foarte inspirat, ordinea intrarii pe scena fiind cea justa in final.
Avenue au fost o surpriza pentru mine, fiind prima data cand ii vad in concert. O trupa ce canta numai cover-uri, cu muzicieni pestriti, o trupa de club daca vreti, o trupa fara un stil propriu ce nu avea ce cauta niciodata in deschidere la Scorpions. Cand iti incepi concertul din deschidere la gigantii de la Scorpions cu un cover dupa The Rasmus, e clar ca ti-ai gresit locatia. Imi pare rau pentru ei, nu canta rau, doar ca nu aveau ce cauta pe scena de la Zone Arena.
Au urmat cei de la Trooper, o trupa ce are la randul ei ceva istorie in spate. M-am bucurat ca au fost a doua trupa din deschidere, avand parte de un public mult mai numeros decat cei de la Avenue. Trooper au facut show si ne-au facut o trecere prin toate albumele lor (imi amintesc din setlist "Vant calator", "Solii turci", "Nu mai conteaza", "Tari ca muntii", "Old school baby").
Au fost rock si s-a simtit chestia asta, publicul reactionand pozitiv la prezenta Trooperilor pe scena: in primele randuri se canta cot la cot cu trupa, se dadea din cap si se scanda numele lor. Au incheiat cu un cover dupa Queen si au fost aplaudati de peste 10.000 de oameni. Felicitari pentru cantare si asteptam sa ii vedem pe scena de la Rock the City.
Emotiile se intensifica, ma uit din fata scenei la tobele lui James Kottak si incerc sa-mi imaginez ce va urma. Putin dupa ora 8, la fix conform programului apare chiar genialul tobosar american si da startul show-ului Scorpions!
"Sting in the tail", piesa ce da titlul ultimului album este cea pe care isi fac intrarea scorpionii Klaus Meine, Rudolf Schenker, Matthias Jabs, James Kottak si Pawel Maciwoda. Zambitori, cu ochelari de soare, cu o energie debordanta ne incanta apoi cu "Make it real"si "Bad boys running wild". Daca la primele 2 piese m-am concentrat mai mult la facut poze, ulterior muzica si-a intrat in drepturi si insotita de show-ul spectaculos de pe scena a dus, fara drept de apel, la o seara perfecta pentru mine.
Klaus saluta publicul, este comunicativ si vizibil emotionat, remarca multimea de tineri din public si se bucura ca suntem alaturi de ei. "The Zoo", "Coast to coast" si "Loving you Sunday morning" imi trezesc amintiri de la concertele anterioare vazute cu Scorpions dar cand incepe "The best is yet to come" emotiile ma coplesesc cu totul. Este ultima piesa de pe ultimul album Scorpions, un fel de oda a bucuriei si a sperantei, un sfarsit si un nou inceput in acelasi timp.
Urmeaza un moment acustic, cu "Send me an angel" dedicata unui prieten apropiat al formatiei ce nu mai este printre noi si "Holiday", cantate amandoua din buza scenei de catre cei 5 muzicieni, apropierea de public fiind salutata si aplaudata indelung de fani.
Apoi, o explozie de energie are loc o data cu piesele "Raised on rock"(una dintre preferatele mele de pe ultimul album), "Tease me please me"si "Dynamite". La finalul acestora urmeaza unul dintre momentele de maxim ale show-ului, solo-ul magistral de tobe al domnului Kottak. Publicul aplauda la fiecare lovitura in tobe sau cinele, astfel ca primim laude ("Bucharest, you kick ass!") de la cel ce traieste in ritm continuu de rock'n'roll.
Nici nu avem timp sa ne revenim ca urmeaza 3 piese clasice Scorpions: "Blackout", "Six string sting" si "Big city nights". Desi nu vroiam sub nici o forma sa se incheie, stiam ca ne apropiem de bis.
Prestatia tuturor membrilor Scorpions a fost impecabila, au fost calzi, deschisi si sinceri in fiecare gest facut pe scena. A fost un concert cu garda jos, fata fite de vedete si alte asemenea. In acelasi timp, publicul a fost minunat, s-a cantat si s-a scandat numele de Scorpions pana la final!
Imnurile mai multor generatii s-au auzit la Bucuresti la bis, vorbesc bineinteles de "Still loving you", "Wind of change"si "Rock you like a hurricane". Klaus a purtat pe umeri steagul Romaniei, o imagine de nepretuit. Nu ma asteptam sa aud "When the smoke is going down" dar am salutat cu bucurie acest moment deosebit din final.
Trebuie mentionat ca la succesul acestui concert au participat si organizatorii de la Project Events care s-au ingrijit de toate aspectele asa cum trebuia. La cat mai multe concerte pe viitor!
O combinatie de bucurie si tristete ma incearca acum cand scriu aceste randuri, Scorpions inseamna enorm pentru mine si-mi vine greu sa cred ca sfarsitul muzical le este atat de aproape. Totusi, stiu ca sunt norocoasa ca i-am prins de 3 ori in concert si am simtit magia Scorpions de fiecare data! Muzica ramane si asta nu ne-o poate lua nimeni niciodata.
Hai cu rocku'!
